Un raport recent al Comisiei Europene scoate la iveală o realitate interesantă – și îngrijorătoare – despre relația românilor cu știința și tehnologia. Deși majoritatea cetățenilor UE percep progresul tehnologic ca pe un factor pozitiv, România se distinge printr-un grad mai mare de scepticism și neîncredere, mai ales în privința inteligenței artificiale aplicate în cercetarea științifică.

O imagine de ansamblu: percepția românilor vs. media europeană

• 83% dintre cetățenii europeni cred că impactul științei și tehnologiei este pozitiv. În România, acest procent scade la 65%, cu o pondere semnificativ mai mare a celor care văd aceste domenii ca având efecte negative (25% față de media UE de 12%).
• Când vine vorba de viitor, 23% dintre români cred că știința și tehnologia nu vor aduce îmbunătățiri vieții lor în următoarele două decenii – cea mai pesimistă perspectivă din Europa.

AI – oportunitate sau sursă de neîncredere?

Studiul evidențiază un decalaj clar între România și restul Europei în privința încrederii în cercetările realizate cu ajutorul inteligenței artificiale:

• La nivel european, 38% dintre respondenți au încredere în rezultatele științifice obținute cu AI.
• În România, 34% declară că sunt înclinați să nu aibă încredere sau nu au deloc încredere în acest tip de cercetare – cel mai ridicat nivel de neîncredere din UE.

Interacțiunea cu știința și tehnologia – mult sub media UE

Participarea activă la activități legate de știință și tehnologie este scăzută în România:

• Doar 32% dintre români urmăresc documentare, citesc reviste sau ascultă podcasturi pe aceste teme (media UE: 58%).
• Vizitarea muzeelor de știință și tehnologie este o raritate – 18% față de media europeană de 31%.
• Participarea la dezbateri, proiecte științifice sau chiar semnarea de petiții pe teme tehnologice este redusă, indicând un grad mic de implicare civică în acest domeniu.

Cine ar trebui să garanteze beneficiile tehnologiei?

O altă diferență notabilă este în ceea ce privește responsabilitatea pentru direcția progresului tehnologic:

• În UE, 72% cred că guvernele trebuie să asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor.
• În România, doar 53% împărtășesc această opinie, iar 45% consideră că fiecare individ trebuie să își caute singur beneficiile.

Ce înseamnă aceste date?

Rezultatele indică o nevoie clară de educație digitală, comunicare transparentă și implicare publică în procesele de inovare. Scepticismul poate fi redus doar prin creșterea încrederii și a nivelului de informare, dar și prin demonstrarea beneficiilor concrete pe care știința și tehnologia le aduc în viața de zi cu zi.

Wallachia eHUB, parte din rețeaua europeană a hub-urilor de inovare digitală, sprijină companiile și instituțiile să adopte tehnologii avansate. Prin servicii de testare, consultanță, training și conectare cu rețele internaționale, ajutăm organizațiile să înțeleagă, să valorifice și să integreze soluțiile digitale cu impact real.

Dacă vrei să transformi tehnologia dintr-o zonă de incertitudine într-un motor de creștere, suntem aici să îți fim partener pe acest drum.

📍 Vrei să afli mai multe? Intră pe www.weh.spiruharet.ro și descoperă cum poți aduce tehnologia de partea ta. Ne găsești și pe YouTube //www.youtube.com/@WallachiaeHub">https://www.youtube.com/@WallachiaeHub

🔹Articol susținut de Universitatea Spiru Haret, parteneră în proiectul Wallachia eHUB(WEH) – o inițiativă dedicată transformării digitale sustenabile în administrație, economie ți societate.

📝Acest material reflectă opinia autorului, nu reprezintă poziția Comisiei Europene sau a Guvernului României și nu poartă răspunderea modului în care informația conținută aici ar putea fi utilizată